A nu fi prezent desi esti aici, a nu exista desi existi, a nu simti desi simti...Cateodata din toate aceste sentimente suntem compusi, suntem compusi din ele, dar in acelasi timp din nimic... Intr-un final ajungem sa realizam ca nu suntem decat o bucata de carne, nu mai avem sentimente, nu mai iubim nimic, suntem reci...insa nu e vina noastra...lumea ne determina sa devenim asa...lumea ne obliga sa raspundem la rautatea lor cu ceva malefic...
Dar astia suntem, suntem si nu suntem...suntem monstrii, hraniti de o societate bolnava, de alte minti maidiabolice ca ale noastre...Dar in acelasi timp nu suntem, nu suntem cu nimic mai mult, mai buni decat ceva inutil, nefolositor. Suntem rai, suntem meschini, haini...asta suntem...
Si asta inseamna a nu fi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu